Ce este Educa?ia Clasica Cre?tina?

Ce este educa?ia?

Raspunsul la aceasta intrebare depinde de vremea in care intrebi. Altfel spus, defini?ia educa?iei s-a schimbat in ritm cu filozofia lumii. Insa orice face educa?ia, o face copiilor no?tri. ?i aici se da lupta pentru mintea ?i inima viitorilor ceta?eni. In acest razboi ne aflam ?i astazi. ?i sunt incantat sa va prezint vechea arma a civiliza?iei occidentale: educa?ia clasica cre?tina.

Educa?ia Clasica

Educa?ia clasica a fost conceputa in Grecia antica ?i avea scopul de a cre?te ceta?eni care sa se poata guverna singuri ?i sa traiasca liberi. Aceasta a fost mai tarziu cre?tinizata ?i a produs marile genera?ii precum reformatorii protestan?i, puritanii Angliei sau fondatorii Statelor Unite. In o forma sau alta, aceasta a fost educa?ia marilor ganditori ai occidentului, de la Sfantul Augustin sau Toma de Aquino pana la Johnathan Edwards, John Adams sau J.R.R. Tolkien.

Majoritatea ?colilor ?i universita?ilor ce au modelat cultura occidentala, precum Oxford, Cambridge, Harvard, au urmat modelul clasic cre?tin pana aproximativ in secolul al XIX-lea. Atunci educa?ia moderna a inceput sa-?i faca sim?ita prezen?a.

Con?inutul

�Daca educa?ia este inlocuita de pregatire profesionala, civiliza?ia moare� spunea C.S. Lewis. Iar educa?ia moderna este tocmai o lunga pregatire pentru slujba. Insa modelul clasic cre?tin urmare?te cultivarea gandirii ?i a caracterului. Studentul nu inva?a doar ce sa gandeasca, ci cum sa gandeasca. Programa moderna se intreaba �ce nevoi exista astazi in pia?a muncii?". Educa?ia clasica, in schimb, se intreba: �ce nevoi au existat dintotdeauna in om?".

Marca educa?iei moderne e reprezentata de �materii�. O ora de algebra, apoi una de fizica, apoi geografie. Insa izolarea ermetica a materiilor limiteaza capacitatea elevului de a face conexiuni. Aceasta, il inva?a subtil, ca orice materie este un modul op?ional. Mai mult decat atat, elevul ajunge sa perceapa lumea fragmentat, chiar ?i acolo unde legaturile sunt evidente, cum ar fi intre istorie ?i literatura sau intre gramatica ?i logica. In contrast, educa?ia clasica cre?tina se straduie?te sa integreze materiile intre ele ?i sa raporteze fiecare cuno?tin?a la Dumnezeu.

In modelul clasic, cuvantul este central. Capacitatea de a ra?iona este strans legata de in?elegerea ?i manuirea corecta a limbii. De aceea, gramatica, logica ?i retorica sunt studiate cu rigurozitate. Iar latina, radacina atator limbi moderne, este indispensabila.

Matematica, este integrata in educa?ie ca o extensie a logicii. Iar celelalte ?tiin?e exacte ce studiaza crea?ia nu sunt simple materii de studiat ci unelte revelatoare a ordinii crea?iei lui Dumnezeu.

In acest model, copilul este abordat ca om intreg, avand nu doar intelect, ci ?i suflet, sim? moral ?i estetic. Adevarul trebuie nu doar cunoscut, ci ?i iubit; frumosul nu doar apreciat, ci ?i studiat; iar binele nu doar aprobat, ci ?i practicat. De aceea copilul este aruncat in mijlocul canonului literar occidental. El trece de la Homer, Platon ?i Plutarh pana la Sfantul Augustin, Shakespeare ?i Dante. Sufletul copilului este hranit cu istorisiri ?i mituri epice, cu marile idei ale trecutului, cu poezii inal?atoare, cu arta ?i muzica menite sa-l imboga?easca. Un astfel de suflet bogat, spunea tot C.S. Lewis, �a trait in multe timpuri ?i, prin urmare, este imun la marea cataracta a nonsensului care se revarsa din presa ?i microfonul epocii sale�.

Metoda

Disciplinele de baza ale educa?iei clasice medievale erau: gramatica, logica ?i retorica. Impreuna formau ce se nume?te trivium. Acestea trei nu erau materii in sine ci precondi?ia necesara oricarui studiu. Gramatica e studiul cuvintelor ?i a limbii, logica e studiul argumentelor ?i a gandirii corecte, iar retorica este arta de a comunica convingator ?i frumos.

In 1947, Dorothy Sayers a prezentat un eseu la Universitatea din Oxford propunand ideea de a asocia cele trei discipline, gramatica, logica ?i retorica cu cele trei mari etape ale dezvoltarii copilului.

Prima etapa cuprinde primii ani de ?coala, cand elevul manifesta o placere fireasca pentru rima, memorizare, repeti?ie ?i jocuri de cuvinte. Copilul iube?te simpla acumulare de lucruri, deci va fi hranit din plin cu: cuvinte, numere, nume de plante, de mun?i, nume mari ale trecutului, date, locuri, versete biblice.

A doua etapa cuprinde anii dinainte de liceu. Acum copilul incepe sa fie sceptic, plin de intrebari ?i contradictoriu. Accentul se muta acum pe studiul logicii, al construc?iei argumentelor, pe discu?ii socratice moderate de profesori. Iar cuno?tin?ele impra?tiate din primii ani sunt acum adunate ?i cladite.

Ultima etapa este cea poetica. Este �varsta dificila� cand studentul este nelini?tit ?i tanje?te sa se exprime, sa convinga ?i sa caute sens in orice face. De aceea va studia arta retoricii. Va inva?a sa comunice elocvent ?i convingator, atat in scris, cat ?i in fa?a unui public. Va fi inva?at sa sintetizeze cuno?tin?ele, va studia mult mai independent ?i lucrul sau va fi in mare parte, creativ.

In contrast, educa?ia moderna fie prelunge?te metoda de memorare pana la adolescen?a � ceea ce infantilizeaza � fie impune copiilor de gimnaziu creativitatea fara a le fi oferit instrumentele necesare.

Educa?ia cre?tina

Dar in ce fel este cre?tina aceasta educa?ie?

In Efeseni 6:4 Pavel porunce?te ca parin?ii sa i?i creasca copiii �in mustrarea si invatatura Domnului.�. Cuvantul pentru inva?atura aici este �paideia". Acest termen grecesc, despre care s-au scris volume intregi, se refera atat la educa?ie, cat ?i la cultura. A cre?te copiii in �paideia" lui Dumnezeu inseamna, in esen?a, sa-i cufunzi in cultura cre?tina ?i sa le dai viziunea lui Dumnezeu asupra lumii. Nu exista aspect al naturii sau a vie?ii umane unde evanghelia lui Hristos sa fie irelevanta.

Cultura seculara ne spune ca educa?ia lor este neutra, indiferenta la religie ?i Dumnezeu. Dar ne miram apoi ca ?i copiii no?tri sunt la fel. �Orice educa?ie preda o filozofie� spunea G.K. Chesterton, �daca nu prin dogma, atunci prin sugestie, prin implica?ii, prin atmosfera.�. Nu putem pur ?i simplu sa il �adaugam pe Isus" in mintea copiilor no?tri la sfar?itul zilei, cand ani la rand studiaza intr-o atmosfera unde Hristos e irelevant. Dumnezeu nu ne cere nimic altceva decat o educa?ie explicit cre?tina pentru copiii no?tri.

Este, deci, indeajuns o ora de religie in ?coli? Cu siguran?a nu. Formarea unui cre?tin nu se limiteaza doar la ora de religie, ci ?i la matematica, logica, istorie, biologie ?i sport. Vechile virtu?i cre?tine � harnicia, mul?umirea, frica de Dumnezeu � impreuna cu studiul exegetic a intregii scripturi formeaza coloana vertebrala a educa?iei cre?tine.

Tot adevarul ii apar?ine lui Hristos. Occidentul ignora aceasta funda?ie ?i clade?te pe nisip in a?teptarea furtunii. Pentru genera?ia noastra, insa, alegerea este clara: fie Hristos, fie haos.

Astazi

Educa?ia clasica cre?tina experimenteaza o adevarata rena?tere in Occident. Peste 500 astfel de ?coli au fost infiin?ate de parin?i in ultimele decenii in Statele Unite ?i in afara ?i impreuna s-au organizat sub asocia?ia �Association of Classical Christian Schools�. Asocia?ia organizeaza conferin?e, publica jurnale ?i ofera acreditari, iar ?colile membre educa acum a treia genera?ie de tineri pregati?i pentru a infrunta haosul din afara ?i cel din interior cu un succes documentat intr-un studiu comparativ al diferitelor sisteme educa?ionale.

Daca rezona?i cu o astfel de viziune. Daca dori?i sa va alatura?i efortului de a incepe, in Cluj-Napoca, o ?coala clasica cre?tina, va invitam sa ne sa ne scrie?i, fie ca parinte fie ca inva?ator.

A?a sa ne ajute Dumnezeu.